Ce va fi în 2021? Greu de prezis

„Suntem condamnaţi să fim primii care cred în businessul nostru”, spun antreprenorii şi managerii care au răspuns exerciţiului propus de Business Magazin de a contura imaginea anului 2021.Incertitudine. Reconstrucţie. Încredere. Revenire. Teamă. Adaptare. Lista cuvintelor care caracterizează anul 2021 rămâne deschisă, dar, după cum spune Octavian Radu, antreprenor călit în lupta cu crizele economice, 2021 va fi un an „de destin”, un moment al adevărului pentru multe businessuri, unele din ele ţinute în viaţă cu perfuzii primite sub forma programelor de sprijin în 2020.Ce va fi în 2021? Greu de prezis. Mai ales după un an 2020 pe care companiile l-au început cu gândul la creştere, cu planuri de investiţii, cu încredere. Lockdown-ul din martie şi urmările pe care criza sanitară le-a lăsat în economie îndeamnă acum la multă prudenţă.„Trebuie să fim prudenţi, să avem grijă de resursa umană pentru că este cea mai importantă resursă şi să rămânem bine capitalizaţi”, spune Nicolae Duşu, acţio

Ce va fi în 2021? Greu de prezis

„Suntem condamnaţi să fim primii care cred în businessul nostru”, spun antreprenorii şi managerii care au răspuns exerciţiului propus de Business Magazin de a contura imaginea anului 2021.

Incertitudine. Reconstrucţie. Încredere. Revenire. Teamă. Adaptare. Lista cuvintelor care caracterizează anul 2021 rămâne deschisă, dar, după cum spune Octavian Radu, antreprenor călit în lupta cu crizele economice, 2021 va fi un an „de destin”, un moment al adevărului pentru multe businessuri, unele din ele ţinute în viaţă cu perfuzii primite sub forma programelor de sprijin în 2020.

Ce va fi în 2021? Greu de prezis. Mai ales după un an 2020 pe care companiile l-au început cu gândul la creştere, cu planuri de investiţii, cu încredere. Lockdown-ul din martie şi urmările pe care criza sanitară le-a lăsat în economie îndeamnă acum la multă prudenţă.

„Trebuie să fim prudenţi, să avem grijă de resursa umană pentru că este cea mai importantă resursă şi să rămânem bine capitalizaţi”, spune Nicolae Duşu, acţionar al Celco, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa materialelor de construcţii, cu afaceri din acest sector de 154 de milioane de lei în 2019.

Economia ar urma să crească cu o rată cuprinsă între 3% şi 5% în acest an, recuperând doar o parte din pierderea din 2020, însă totul depinde de campania de vaccinare şi de evoluţia situaţiei medicale.

„Până când nu vom rezolva problema sanitară vor continua să existe limitări în situaţia economică”, explică Bogdan Belciu, partner al Boston Consulting Group.

Cursul valutar este aşteptat să rămână stabil, posibil împins de BNR la 5 lei/euro. Cursul a început anul 2021 la 4,8691 lei/euro, în scădere cu 0,01% faţă de cotaţia din ultima zi din 2020. Pe parcursul anului trecut moneda naţională s-a depreciat cu circa 1,88% faţă de euro, după ce în 2019 leul a pierdut 2,5% în raport cu moneda unică.

De unde pornim însă în acest an? De la pieţe care suferă puternic. Un raport BNR arată că din 85 de sectoare din economie analizate, pentru 51 de sectoare dinamica a fost negativă, în timp ce pentru 34 de domenii, dinamica a fost una pozitivă în prima jumătate a anului trecut. Există două sectoare de activitate cu reduceri de 60%, adică activităţile de turism şi transporturile aeriene, în timp ce 13 sectoare au avut diminuări de 20%. În ceea ce

priveşte creşterile, acestea au fost înregistrate în construcţii, fabricarea de tutun, servicii medicale şi în domeniul IT.

Pornim de la un PIB care a scăzut cu 5,1% în primele nouă luni din 2020 faţă de aceeaşi perioadă din 2019, de la o industrie auto, motor al economiei în mod normal, care a pierdut într-un singur an 5 miliarde de euro, cât cifra de afaceri a celei mai mari companii din România.

„Prima parte a anului 2021 mă aştept să fie dificilă şi să se resimtă încă efectele pandemiei de coronavirus. Sper însă ca în a doua parte a anului, şi cu ajutorul vaccinului, piaţa să înceapă să îşi revină. Rămâne de văzut dacă recuperarea va fi rapidă sau va dura o perioadă până când economia îşi va reveni”, spune Stelios Savva, CEO al grupului Alexandrion cu activităţi în producţia şi distribuţia de băuturi alcoolice.

Raul Ciurtin 

este proprietarul producătorului de conserve Prefera Foods. El este totodată unul dintre cei mai puternici antreprenori locali, cunoscut drept artizanul dezvoltării Albalact în liderul pieţei de lactate. Businessul a fost apoi vândut către gigantul francez Lactalis, iar Ciurtin a dezvoltat Prefera Foods.

„Anul 2021 va fi marcat de incertitudini legate de terminarea sau nu a pandemiei. Cred că acest lucru va influenţa major comportamentul de consum, în multe domenii. Cel mai mare semn de întrebare e dacă guvernul reuşeşte să se ţină de promisiune, adică să nu umble la taxe şi să operaţionalizeze toate programele cu fonduri europene. Dacă va reuşi, cu siguranţă va fi un moment pe care nici un jucător din economia românească nu ar trebui să-l piardă! Ci din contră, ar trebui să-şi regândească strategia şi să facă investiţii, accesând aceşti bani.”

Dragoş Petrescu

este fondatorul grupului de restaurante City Grill, cel mai puternic nume românesc de pe această piaţă. Prin prisma businessului pe care l-a dezvoltat, el este totodată unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali.

„Anul 2021 va fi un an de reconstrucţie. Sunt tendinţe şi obiceiuri de consum schimbate radical, iar acest lucru schimbă şi regulile jocului antreprenorial. Mai mult ca oricând, capacitatea de adaptare a antreprenorului va fi pusă la încercare. În industria ospitalităţii există o cerere neaşteptată pentru ieşit în oraş sau plecat în vacanţe, de aceea preconizez că în trimestrul al doilea va fi explozie în restaurante, cu o presiune mare pe angajaţii împuţinaţi. Văd totuşi că moralul este ridicat datorită startului vaccinării. Astfel, per ansamblu, trimestrele trei şi patru le văd apropiate de 2019 ca potenţial. Cine îşi asigură o poziţie pe piaţă va fi câştigător. Văd că jucători noi iau locul celor înfrânţi de pandemie, iar livrarea la domiciliu nu îşi va pierde segmentul câştigat. Un segment de 20% din piaţa de food-service nu este de neglijat. Per total piaţă, cred că vom ajunge la încasări de 2,2 mld. euro în 2021, faţă de 3 miliarde de  euro în 2019. Cele mai mari temeri ale mele în 2021 sunt impredictibilitatea legată de o potenţială revirusare în afara protecţiei vaccinului actual, scăderea veniturilor clienţilor angajaţi în sectorul public şi dificultatea reconstrucţiei echipelor pierdute în pandemie.”

Octavian Radu

este unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali, care are acum în portofoliu mai multe businessuri, printre care lanţul de librării Diverta, compania de logistică TCE, producătorul de componente auto Flaro şi firma de poştă Pink Post. El are şi afaceri în agricultură - plantaţii de afine – şi un hotel cumpărat acum un an la Sinaia.

„Anul 2021 va fi un an «de destin»: se restrânge răspândirea Covid-19 datorită vaccinurilor sau vine o nouă panică de la eventuale mutaţii ale virusului, nu doar mai infecţioase, ci şi mai mortale? Totuşi, nu ştiu dacă îndatorarea globală din 2020 poate fi repetată încă o dată.

Noi, ca antreprenori, avem capacitatea de a ne adapta relativ repede, spre deosebire de firmele globale. Acest aspect va conta, mai ales dacă schimbările legate de Covid-19 vor fi de durată. Totuşi, noi, antreprenorii, nu avem resursele lor financiare pentru a implementa «adaptarea». După criza din 2009, antreprenoriatul a ieşit mult mai dărâmat decât transnaţionalele.

Anul 2020 a fost pentru majoritatea firmelor mele un an bun. Am certitudinea că oamenii vor mânca în continuare, vor citi în continuare (sau mai mult), vor merge în continuare cu maşina, vor trimite şi primi facturi. Iar firmele noastre servesc în aceste domenii.”

Dragoş Anastasiu

este unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori din turism, ce deţine în Delta Dunării resortul Green Village. El este totodată acţionar în proiectul Valea Verde din Transilvania.

„Anul acesta va fi mai bun, astfel că anunţul începerii vaccinării oferă un confort psihic oamenilor care îşi doresc să plece. Turismul se va aşeza pe o nouă şină pentru că românii vor descoperi mai mult România şi o să descopere mai mult turismul de bună calitate pe care România îl poate promova. Dacă la schi şi la litoral nu suntem campioni, în schimb, la turismul de nişă, ecoturismul, suntem.“

MIrcea Turdean

conduce operaţiunile Farmec Cluj-Napoca, cel mai mare producător local de cosmetice, companie ce are în portofoliu brandurile Farmec şi Gerovital, cu o istorie de câteva zeci de ani. Farmec Cluj s-a dezvoltat puternic în ultimul deceniu, atacând segmente de piaţă noi şi dezvoltând produse pentru a se lupta de la egal la egal pe o piaţă puternic concurenţială.

„Am setat un buget de venituri şi cheltuieli cu o creştere mică a cifrei de afaceri, în conformitate cu inflaţia estimată pentru anul 2021. Bineînţeles că va fi un an greu, vânzările, mai ales la produse cosmetice, nu vor avea creşteri, ba chiar poate chiar scăderi. Totuşi, noi sperăm ca prin planul de lansări şi modernizări să introducem produse noi, adaptate pieţei, mai ales celei din România. E vorba de produse care să ţină cont de cerinţele consumatoarelor/consumatorilor noştri, vorbim de cosmetice eficiente, care să aibă preţuri accesibile, mai ales în contextul crizei economice care va continua din 2021 probabil în primele trimestre şi care va influenţa bugetul fiecărei familii. Ori noi, cu produsele care le producem, suntem exact în targetul consumatorilor şi al timpurilor de azi.”

Bogdan Belciu

este Partner Boston Consulting Group.

„E foarte multă incertitudine în 2021. Sunt vaccinuri aprobate, în fază de testare, dar sunt semne de întrebare care persistă legate de eficienţă, de rapiditatea cu care se vor administra, sunt multe elemente neclare. Până când nu vom rezolva problema sanitară vor continua să existe limitări în situaţia economică. O planificare eficientă este cea bazată pe scenarii, identificăm două-trei scenarii şi ne modelăm activitatea în acest context. Să fim pregătiţi în condiţiile în care lucrurile sunt mai dificile sau dimpotrivă când dinamica este una pozitivă.”

Selios Savva

este CEO al grupului Alexandrion cu activităţi în producţia şi distribuţia de băuturi alcoolice. Alexandrion Group este cel mai mare producător local de băuturi spirtoase după cifra de afaceri. Grupul are şi operaţiuni de import pe această piaţă şi are totodată producţie de vin sub umbrela Iconic Estate.

„Prima parte a anului 2021 mă aştept să fie dificilă şi să se resimtă încă efectele pandemiei de coronavirus. Sper însă ca în a doua parte a anului, şi cu ajutorul vaccinului, piaţa să înceapă să îşi revină. Rămâne de văzut dacă recuperarea va fi rapidă sau va dura o perioadă până când economia îşi va reveni. Noi ne bugetăm o creştere moderată a business-ului nostru în 2021, o parte a acestei dezvoltări fiind generată de creşterea organică a produselor noastre existente, iar cealaltă de noi lansări de produse pe care le planificăm pentru anul viitor.”

Ştefan Mandachi

este proprietarul lanţului de restaurante Spartan, ce numără peste 50 de unităţi. Compania este unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţa de profil atât după numărul de unităţi, cât şi după cifra de afaceri. Omul de afaceri mai are şi alte businessuri precum cele din industria hotelieră.

„Dacă Guvernul României nu pune piedici (mediului de business – n.red.), nimic nu mă poate opri, ca antreprenor, să dezvolt puternic toate brandurile pe care le-am fondat şi pe care le conduc. Mă simt foarte bine pregătit, vreau să muncesc cât mai mult, îmi place ceea ce fac, am construit echipe şi sisteme în ani de zile. M-am autoeducat şi am trecut prin numeroase eşecuri, aşa că anul 2021 poate să fie prosper. Cred însă că guvernul ar trebui să reducă taxele pe salarii în industria HoReCa, este absurd să ne taxezi şi ulterior să ne restitui aceiaşi bani. Ipotetic vorbind. Mai cred că trebuie subvenţionate chiriile la malluri deoarece foarte mulţi comercianţi din food-courturi nu mai au de multă vreme fonduri pentru a onora debitele, care s-au majorat enorm pe fondul închiderii forţate a locaţiilor în lockdown. Sunt utile şi fonduri guvernamentale pentru readaptarea restaurantelor cu coridoare de plastic, circuite, terase şi protecţii, dar e necesară şi urgentarea şi aplicarea efectivă a sprijinului de 20% din cifra de afaceri. Plafonarea la 800.000 euro a acestei contribuţii este în dezacord cu realitatea. Noi am avut diferenţe mult mai mari, care se datorează doar faptului că am fost închişi prin lege. Până la urmă este binevenită şi această sumă, dar cu cât o amână, cu atât de afundăm.”

Monica Cadogan

este CEO şi fondator al Vivre, unul dintre cei mai mari retaileri online de mobilă şi decoraţiuni din România.

„Cred că 2021 va începe cu un ton optimist - autorizarea vaccinurilor în majoritatea ţărilor înseamnă că vedem luminiţa de la capătul pandemiei şi că, în sfârşit, avem o soluţie aplicabilă la scară largă. Cel mai bun lucru care se va întâmplă este că în sfârşit comunicarea se va orienta pe soluţii şi planuri concrete în zona de reconstrucţie/ re-aşezare, adică se va dezgheţa economia. Cu siguranţă anumite industrii vor ieşi din această perioadă de restricţii profund schimbate. Este cazul HoReCa, transportul de persoane, organizarea de evenimente sau serviciile medicale. Deja sunt mulţi actori care au închis sau se zbat pentru supravieţuire. Alte industrii vor avea o nouă audienţă, mărită - învăţatul la distanţă, e-commerce, curierat/livratori, platforme care să susţină comunicarea şi (deja) trec prin provocările creşterii. Cel mai pesimist scenariu pentru 2021 este că se menţine incertitudinea şi starea aceasta de aşteptare. Atât economic, cât mai ales moral este dureros să nu ştii ce va fi mâine, să nu poţi acţiona sau să ţi se schimbe „peste noapte” toate realităţile.”

Grigore Horoi

este preşedinte al grupului Agricola din Bacău, una dintre cele mai mari zece companii antreprenoriale din industria alimentară locală.

„Cel mai important element pentru 2021 este încrederea. Noi avem aşteptări de încredere de la toţi partenerii noştri, inclusiv de la consumatori, suntem datori să fim primii care au încredere în businessul nostru. Ne construim bugetele cu reţinere având o expertiză a anului care s-a încheiat, învăţând din experienţă, facem lucruri echilibrate. Aşa cum sunt creionate bugetele noastre acum, toate sunt cu mici creşteri în 2021 faţă de anul trecut şi reflectă în primul rând efortul nostru de adaptare care s-a manifestat în 2020.”

NIcolae Duşu

este preşedinte al consiliului de administraţie al Celco, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa materialelor de construcţii.

„Una dintre temerile pe care le am este legată de ce se va întâmpla într-o economie care a fost împinsă cu foarte multe fonduri, împinsă cu relaxări la primirea banilor. Factorul determinant în dezvoltarea unei economii sunt investiţiile, care înseamnă creaţie şi asumare, modul acesta de a împinge consumul este o soluţie intermediară doar. Greul se va vedea abia acum. Au fost multe fonduri eliberate de Guvern, facilităţi oferite de bănci pentru antreprenori şi pentru populaţie. Însă toate acestea se vor opri pentru că nu poţi să mergi la nesfârşit cu bani aruncaţi în piaţă. Noi trebuie să fim prudenţi, să avem grijă de resursa umană pentru că este cea mai importantă resursă şi să rămânem la fel de bine capitalizaţi.”

Doru Simiz

este administrator al Pandora Prod, unul dintre cei mai mari jucători din producţia de textile, cu afaceri de 145 mil. lei în 2019 şi 750 de salariaţi în prezent.

„Pe o scădere puternică a consumului, previziunile nu pot fi generate de istoricul companiei, încercăm să facem scenarii. Industria textilă din România în acest context are şi avantaje date de proximitatea pieţei, însă venind din spate de câţiva ani cu o creştere a costurilor, acest lucru ne face să nu mai fim la fel de competitivi cu produsele venite din Orient. Ne aşteptăm la un scenariu în care va trebui să lucrăm şi patru zile pe săptămână, ne uităm la ceea ce s-a întâmplat în 2020 şi ne e greu să credem că 2021 va veni cu mari diferenţe.”

Călin Fusu

este antreprenor şi fondatorul platformei de recrutare BestJobs şi al grupului Neogen.

„O evoluţie interesantă (în 2021 pe piaţa muncii – n.re.d) este creşterea folosirii de personal colaborator, plătit pe proiecte, pe o anumită perioadă de timp, pe oră. Asistăm la creşterea importanţei acestor metode de colaborare parţiale, facilitată şi de faptul că muncim de acasă. Dacă îşi termină bine treaba şi la timp, angajaţii au posibilitatea să mai câştige nişte bani în plus oferind servicii către alte companii. Totodată, probabil că vom asista la o continuare a tendinţelor de anul trecut. Unele dintre companii vor fi în continuare afectate, unele vor opri angajările, în timp ce altele le vor creşte, fiind afectate pozitiv de pandemie. Tot mai mulţi oameni caută de lucru, fie pentru că au fost reduse salariile, fie că au fost reduse posturile. Numărul de aplicări a crescut de patru ori faţă de perioada de dinaintea pandemie. În 2021, sectorul IT&C rămâne cam la fel ca în anii trecuţi, tot mai mulţi şi-au dat seama că este foarte importantă componenta aceasta tehnologică. Deşi pare că băncile au avut de suferit, cresc fintech-urile, apar companii noi care au nevoie de profesionişti, lucrurile se schimbă în un mod destul de accelerat. Transporturile, ecommerce-ul, livrările la domiciliu au crescut foarte bine în 2020 şi ne aşteptăm să crească în continuare.”

CE VA FI ÎN 2021. MACRO, FISCALITATE ŞI BĂNCI

►Economia ar urma să crească cu 3-5%, recuperând doar o parte din pierderea din 2020, însă totul depinde de campania de vaccinare şi de evoluţia situaţiei medicale. După primele nouă luni din 2020, PIB-ul avea o scădere de 5,1%.

►Cursul valutar va rămâne stabil, posibil împins de BNR la 5 lei/euro. Cursul a început anul 2021 la 4,8691 lei/euro, în scădere cu 0,01% faţă de cotaţia din ultima zi din 2020. Pe parcursul anului trecut moneda naţională s-a depreciat cu circa 1,88% faţă de euro, după ce în 2019 leul a pierdut 2,5% în raport cu monedă unică.

►Deficitul bugetar s-ar putea să se reducă la 7% din PIB, de la 9% din PIB în 2020.

►Salariile bugetarilor îngheaţă.

►Datoria statului va continua să crească cu încă cel puţin 100 mld. lei, până spre 60% din PIB.

►Şansa României stă în atragerea fondurilor europene: pentru investiţii, infrastructură, şcoli şi spitale.

►Rata NPL poate să revină pe creştere în 2021, după expirarea moratoriului de amânare a ratelor la credite, prelungit şi în acest an.

►BNR poate menţine dobânda-cheie la 1,5% sau poate să mai opereze ajustări, pe lângă controlul lichidităţii.

CE VA FI ÎN 2021. OAMENI ŞI COMPANII

►Se vor deschide în continuare aproape 500 de magazine noi, în special pe format mic - proximitate şi supermarketuri.

►Telemunca va continua şi în 2021. Procentul angajaţilor români care lucrau de acasă a ajuns la 24%.

►Vor apărea insolvenţe în rândul firmelor slab capitalizate, după ce 2020 a fost anul cu cel mai redus număr de companii intrate în insolvenţă din ultimul deceniu.

►Va creşte interesul pentru case, în detrimentul apartamentelor, după o perioadă lungă de „work from home“ în care oamenii au realizat cât de important este spaţiul de acasă.

►Circa 65% dintre hotelieri spun că mai rezistă până în martie fără sprijin din partea statului.

►O listare de succes a UiPath la New York va crea un nou val de milionari din IT în România, care vor plasa bani în noi proiecte hi-tech.

►Agenţia de cybersecurity a UE, de la Bucureşti, va aduce în Capitala României toate marile companii de securitate cibernetică din lume.