​Cazurile noi de COVID şi numărul de teste au scăzut, dar în continuare sunt 1.000 de pacienţi internaţi la terapie intensivă

La aproape un an de la debutul pandemiei în România, numărul de pacienţi cu forme grave de COVID-19 internaţi în secţiile de terapie intensivă continuă să rămână la un nivel mare, de circa 1.000 de persoane, deşi în ultimele săptămâni numărul pacienţilor noi a scăzut faţă de perioada octombrie-noiembrie 2020.Astfel, dacă la 22 noiembrie erau 5.800 de cazuri şi 1.174 de pacienţi la ATI, în 22 decembrie au fost raportaţi 5.000 de noi pacienţi şi 1.252 de persoane la ATI. Astăzi, la 22 ianuarie, au fost raportaţi 2.700 de noi pacienţi, la jumătate faţă de lunile trecute, şi aproape 1.000 de cazuri în ATI, ceea ce înseamnă că ritmul de vindecare al pacienţilor cu forme grave nu este acelaşi cu nivelul mai mic de infectare.„Dinspre spital presiunea pare în uşoară scădere. Cazurile de terapie intensivă sunt în continuare în număr mare pentru că staţionarea pacienţilor cu forme critice de COVID este mai îndelungată, este vorba de două săptămâni sau mai mult. Iar pe de altă parte mai există şi

​Cazurile noi de COVID şi numărul de teste au scăzut, dar în continuare sunt 1.000 de pacienţi internaţi la terapie intensivă

La aproape un an de la debutul pandemiei în România, numărul de pacienţi cu forme grave de COVID-19 internaţi în secţiile de terapie intensivă continuă să rămână la un nivel mare, de circa 1.000 de persoane, deşi în ultimele săptămâni numărul pacienţilor noi a scăzut faţă de perioada octombrie-noiembrie 2020.

Astfel, dacă la 22 noiembrie erau 5.800 de cazuri şi 1.174 de pacienţi la ATI, în 22 decembrie au fost raportaţi 5.000 de noi pacienţi şi 1.252 de persoane la ATI. Astăzi, la 22 ianuarie, au fost raportaţi 2.700 de noi pacienţi, la jumătate faţă de lunile trecute, şi aproape 1.000 de cazuri în ATI, ceea ce înseamnă că ritmul de vindecare al pacienţilor cu forme grave nu este acelaşi cu nivelul mai mic de infectare.

„Dinspre spital presiunea pare în uşoară scădere. Cazurile de terapie intensivă sunt în continuare în număr mare pentru că staţionarea pacienţilor cu forme critice de COVID este mai îndelungată, este vorba de două săptămâni sau mai mult. Iar pe de altă parte mai există şi situaţia cu tulpina cu mutaţiile din Marea Britanie, care are o contagiozitate mare. Este posibil să avem în comunitate o circulaţie a acestor tulpini, cazurile diagnosticate la noi până acum sunt la oameni care nu au fost plecaţi din ţară şi spun că nu au avut contact cu oameni din străinătate, deci este o infectare dobândită în comunitate”, a explicat Elena Copaciu, medic ATI.

Un alt motiv identificat de medic este faptul că nu există o imagine clară a numărului de cazuri noi, mai ales în contextul apariţiei testelor rapide antigenice, care pot fi cumpărate de orice persoană, însă nu este obligaţia raportării de către persoanele fizice. Doar spitalele raportează numărul de teste rapide antigenice făcute.

„Avem destule semnale că sunt mulţi pacienţi care se testează la domiciliu, simptomatici fiind, cu teste antigenice pozitive şi fac forme asimptomatice, uşoare sau chiar moderate şi rămân la domiciliu nedeclarate. Sunt oameni care poate nu au nevoie de concediu medical. Pot să mai existe şi alţi membri ai familiei pozitivaţi, cazuri nedeclarate. Este într-o proporţie destul de importantă. Nu am idee câte teste antigenice s-au vândut la persoane fizice. Este această posibilitate să nu avem o imagine exactă a tuturor cazurilor noi”, a mai explicat Elena Copaciu.

Medicul a atras atenţia că situaţia este în dinamică şi sunt mai mulţi indicatori de care trebuie să ţinem cont pentru a limita consecinţele pandemiei. Specialista atrage atenţia că este în continuare nevoie de prudenţă pentru că deşi campania de vaccinare este în plină desfăşurare, populaţia nu este încă imunizată, iar răspândirea noii tulpini din Marea Britanie este doar la început.